Turnul Pietrarilor (Steingässer) a fost construit la începutul secolului al XVI-lea, mai exact în anul 1507 cu suma de 32 de florini, și reprezenta una dintre cele trei porți principale de acces în oraș, fiind amplasat pe latura de nord a cetății de la Mediaș. Turnul are o formă prismatică, cu un plan rectangular, iar la exterior se remarcă prezența contraforturilor, care erau utilizate și pentru culisarea sistemului de închidere a porții, amplasate în gangul boltit. Turnul dispune de patru niveluri și are o înălțime de 25,8 m.
De-a lungul timpului, turnul a suferit modificări majore. În anul 1705 a suferit stricăciuni importante cauzate de asediul curuţilor (termenul de curuți provine din limba maghiară, kuruc = haiduc, fiind numele dat în Ungaria şi în Transilvania participanţilor la lupta antihabsburgică dintre anii 1703-1711, aflată sub conducerea lui Francisc Rákóczi al II-lea), fiind refăcut în stil baroc în anul 1745, când au fost adăugate şi panourile eliptice vizibile pe faţadele principale, iar acoperișul s-a modificat, fiind realizat în două trepte.
Documentul depus în globul turnului cu ocazia reparațiilor din secolul XVIII, menționează că: ”Necredincioasa ceată a Racoțianilor și-a făcut simțită lipsa de omenie a furiei lor și asupra acestui credincios oraș, atât asupra cetățenilor, cât și asupra caselor, a zidurilor de apărare și a bastioanelor”. Însă locuitorii Mediașului, într-un efort comun, au reconstruit din nou turnul, care ”… s-a ridicat din ruinele sale asemenea păsării Phoenix care renaște din propria sa cenușă”.
Turnul a fost dat încă din perioada Evului Mediu în grija breslelor pietrarilor şi zidarilor, de la care îi provine și numele.
Turnul Pietrarilor găzduiește Expoziția permanentă ,,Natură și fantezie”, inaugurată în anul 2018, care reunește cele mai reprezentative lucrări ale maestrului Emil Mureșan, precum și o serie de imagini și materiale informative despre viața și activitatea renumitului artist plastic medieșean.
În decursul celor peste 60 de ani de activitate, artistul plastic Emil Mureșan a realizat peste 20 de sculpturi monumentale, în Mediaș și alte localități din țară, 200 de sculpturi în piatră și modelaj, activități de restaurare, scenografie, decorațiuni publicitare etc. După 1990 atenția artistului s-a îndreptat spre noi forme și tehnici de expresie artistică precum pânza de păianjen (300 de 
lucrări) și metal (80 de lucrări), multe din aceste creații artistice aducându-i faima națională și internațională. Pentru lucrarea ,,Bricul Mircea” Emil Mureșan a devenit membru al Cărții Tv a Recordurilor, pentru cel mai mare tablou realizat în pânză de păianjen.