Muzeul Municipal (Secția de Istorie)

Expoziţia secţiei de Istorie a Muzeului Municipal Mediaş are un caracter permanent şi prezintă o serie de aspecte legate de viaţa comunităţilor umane, de-a lungul timpului, în zona Mediaşului, dar şi în împrejurimile sale.

Expozţia este structurată în ordine cronologică, cuprinzând următoarele tematici: arhelogie preistorică, civilizaţie dacică, romană, medievală şi modernă.

Secţiunea preistorie cuprinde exponate din perioada mileniilor V – III i. Chr., cu celebra ceramică pictată aparţinând culturii eneolitice Petreşti, unelte confecţionate din silex şi obsidian, topoare din piatra cu perforaţii, unelte din coarne de animal, dar şi ceramică decorată în tehnica Furchenstich a culturii Coţofeni, foarte răspândită în zona Mediaşului. Epoca bronzului (mil. III – II i. Chr.) este ilustrată prin numeroase tipuri de vase din lut specifice culturilor Wietenberg şi Noua, dar şi prin unelte, arme şi podoabe confecţionate din bronz. Un punct de atracţie este reprezentat de mormântul de înhumaţie în ciste de piatră aparţinând purtătorilor culturii Schneckenberg, descoperit pe teritoriul municipiului Mediaş. În privinţa epocii hallstattiene (prima epocă a fierului), cele mai multe exponate, îndeosebi ceramică, provin din aşezarea fortificată de pe „Dealul Cetăţii” din Mediaş, punct situat pe malul drept al Târnavei Mari. Deasemenea, sunt prezentate şi descoperiri aparţinând unor populaţii migratoare, scitice şi celtice, de la Şaroş Sonde (jud. Mureş) şi Aţel, încadrate din punct de vedere cronologic în sec VI – IV i.Chr.

Secţiunea clasică, cuprinde civilizaţia dacică şi romană, iar majoritatea exponatelor reprezintă descoperiri arheologice care provin de pe teritoriul actual al municipiului Mediaş sau din împrejurimi. În privinţa pieselor de factură dacică, cea mai mare parte este constituită din vase ceramice: chiupuri, ceşti sau căţui, vase de tip fructieră, râşniţe, dar şi fragmente de unelte confecţionate din fier. O pondere însemnată o au şi obiectele dacice de podoabă din argint descoperite la Şeica Mică şi Mediaş din care fac parte lanţuri, colane şi fibule, precum şi tezaurele monetare de la Pănade (jud. Alba) şi Axente Sever compuse din drahme greceşti emise la Dyrrachium şi denari romani republicani. Materialul de epocă romană întâlnit în expoziţie este specific perioadei sec. II-III e. n. şi cuprinde numeroase vase de lut confecţionate în ateliere locale, fragmente ceramice de tip terra sigillata, opaiţe pentru iluminat, piese de podoabă din bronz şi din pietre semipreţioase, elemente de mozaic şi de pavaj, olane, conducte din lut utilizate pentru aducţiunea apei, monumente sculpturale din piatră de calcar şi monumente funerare. Perioada istorică imediat următoare părăsirii provinciei Dacia de către armata şi administraţia romană este ilustrată prin descoperiri arheologice din zona Mediaşului, Boarta şi mai ales din necropolele de la Brateiu. Exponatele preponderente sunt reprezentate de către urnele funerare de incineraţie, vase pentru provizii de mari dimensiuni şi alte obiecte aparţinând populaţiilor autohtone şi migratoare, în special gepide şi avare, care au dominat acest spaţiu în sec. VI-VIII e.n.

Secţiunea medievală se deschide cu prezentarea succintă a primelor formaţiuni politice româneşti şi continuă cu diverse aspecte ale vieţii economice, cu dezvolarea meşteşugurilor şi a comerţului din perioada evului mediu transilvănean. Materialul muzeistic este centrat îndeosebi pe evoluţia cetăţii Mediaşului la care un aport deosebit de important a fost adus de către coloniştii saşi, stabiliţi în zona noastră începând cu sec. XII-XIII. Exponatele reflectă rolul major al breslelor meşteşugăreşti care au activat la Mediaş, putând fi admirate documente, însemne, lăzi, steme şi sigilii de breaslă precum şi numeroase produse locale ale acestor meşteri. De asemenea expoziţa mai prezintă o serie de copii de documente medievale, gravuri de epocă, tipărituri de o valoare deosebită (Lexicon, tipărit la Leipzig, Germania, în anul 1575) şi numeroase piese de armament. O atmosferă impresionantă pentru publicul vizitator este creată de macheta care reconstituie cetatea Mediaşului la anul 1699.

Secţiunea de istorie modernă reflectă câteva aspecte mai importante din lupta pentru libertate socială şi naţională, activitatea reprezentanţilor „Şcolii Ardelene” şi rolul acesteia în dezvoltarea conştiinţei naţionale a românilor, precum şi diverse documente, hărţi şi piese de armament ce fac referire la Revoluţia de la 1848-1849.